Gastrita, una dintre cele mai cunoscute afecţiuni gastroesofagiene, este o inflamaţie a mucosei stomacului însoţită, uneori în cazurile mai grave, chiar de ulceraţii dureroase ale acesteia.
În cele mai multe cazuri gastrita este însoţită de dureri minore sau de lipsa totală a acestora. Prin urmare este o afecţiune în cazul căreia educaţia preventivă şi controalele medicale de specialitate sunt foarte importante.
Cel mai cunoscut simptom al gastritei este durerea abdomenului superior numită pirozis, dar poate evolua şi fără simptome.
Cauzele gastritei sunt extrem de diverse, cele mai comune fiind consumul de alcool, anumite medicamente precum aspirina, analgeticele, antiinflamatoarele care pot pot irita mucoasa gastrică chiar şi folosite în doze obişnuite.
Obiceiurile alimentare nesănătoase, precum abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinţi, infecţia cu bacteria Helicobacter Pylori, ingurgitarea unor substanţe caustice, anumite boli infecţioase, stresul vieţii cotidiene pot genera primele simptome ale gastritei.
Vârsta înaintată reprezintă, de asemenea, un alt factor de risc pentru apariţia gastritei întrucât mucoasa stomacului se subţiază odată cu vârsta şi devine mai sensibil la orice substanţă excitantă.
Diagnosticul se pune prin mijloace specifice de investigaţie, de tip radiologic şi endoscopic, precum şi semne funcţionale legate de secreţia în exces a acidului clorhidric.
Pentru înlăturarea oricărui dubiu în ceea ce priveşte diagnosticul, se recomandă endoscopie gastrică şi/sau tranzit barital. Acest diagnostic nu poate fi pus decât de medicul specialist endogastrolog şi în nici un caz nu trebuie să ignoraţi acestre simptome sau să le trataţi prin automedicamentaţie.
Simptomele de gastrită ignorate se pot complica în timp, iar atunci când bolnavul ajunge la medic s-ar putea să fie prea târziu.
Daca nu este tratată la timp, gastrita poate cauza ulcer la stomac sau sângerări la nivelul stomacului, iar pe termen lung anemii ale sângelui. În anumite cazuri, gastrita cronica poate duce chiar şi la cancer la stomac.
Sursa foto: https://www.youtube.com/watch?v=RwGmMqBDhPE
Cum prevenim gastrita?
Pentru prevenirea gastritei, exista reguli de alimentaţie sănătoasă ce nu pot fi ignorate şi care trebuie aplicate în funcţie de necesităţilor fiecăruia. Astfel, eliminarea zahărului şi a alimentelor cu aditivi sintetici este una dintre masuri, întrucât pot afecta digestia, favorizează dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, sensibilizează întregul sistem digestiv şi produc probleme digestive în lanţ.
În cazul celor care au deja o predispoziţie sau suferă deja de gastrită evitarea completă a zahărul şi a alimentelor cu aditivi sintetici este o necesitate impusă de tratamentul bolii.
De asemenea, se recomandă renunţarea totală sau măcar reducerea consumului de alcool şi tutun, acestea fiind cei mai mari inamici ai stomacului pe termen lung.
Gusturile puternice de dulce, picant, acru sau amar puternic poate să declanşeze reacţii de gastrită din cauza unui mecanism simplu: stimularea gustativa intensă produce o secreţie puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomac.
O altă componentă importantă în prevenirea apariţiei gastritei şi de tratare a acesteia îl are şi schimbarea stilului de viaţă.
Odihna şi somnul corespunzător, precum şi evitarea oricăror situaţii stresante din viaţa socială şi profesională sunt esenţiale pentru o viaţă echilibrată şi sănătoasă.
Nu putem trece la tratament medicamentos de până la trei luni, care, consta în pansamente gastrice, antisecretorii, antiacide şi antiseptice, fără schimbarea alimentaţiei şi a stilului de viaţă care au generat această inflamare a mucoasei stomacului.
Se poate interveni şi cu tratamente alternative, precum acupunctura, fitoterapia sau ceaiuri din diverse plante care să calmeze iritaţia mucoasei şi calmeze durerea.
Riscurile netratării la timp a gastritei
Dacă gastrita nu este tratată corespunzător la recomandarea unui medic specialist, ea poate evolua dintr-o gastrită acută, la început, într-o gastrită cronică.
Gastrita cronică poate varia de la forma mai simple, precum simplă inflamare a mucoasei gastrice, la cazuri mai grave când apar papile sau eroziuni.
Netratate, acestea se poate transforma într-o gastrită hemoragică, adică o gastrită în care mucoasa gastrică sângerează. De obicei, gastrita hemoragică este apanajul pacienţilor care sunt consumatori cronici de antiinflamatoare nesteroidiene.
Agravarea acestei hemoragii gastrice duce spre ulcerul gastric, care este o patalogie de care gastroenterologii au mare grijă, pentru că ulcerul gastric are o rată mult mai mare de transformare malignă decât alte afecţiuni.
O gastrită provocată de bacteria Helicobacter pylori, în care nu a fost diagnosticată multă vreme cauza provocatoare, poate duce la apariţia ulcerului duodenal.
Statistic s-a constatat că 98% dintre ulcerele duodenale sunt determinate de Helicobacter pylori. Ulcerul duodenal implică modificări fizice extreme de grave, precum perforaţiile gastrice, perforaţiile peretelui duodenal cu alte complicaţii.
Nu uitaţi un aspect esenţial de ştiut: infecţia cu Helicobacter pylori, dacă nu este diagnosticată timp de 20 de ani poate şi ea însăşi determina cancerul gastric sau limfomul malign, fără să manifeste prea multe simptome fizice care să ne alarmeze.
Prin urmare, nu ignoraţi nici un simptom specific gastritei şi alegeţi să mergeţi la un medic specialist care să pună acest diagnostic medical prin investigaţii de specialitate şi care să va ghideze tratamentul acestei afecţiuni în timp.
Foarte importantă este însă şi atitudinea dumneavoastră şi voinţa de vă schimba alimentaţia şi stilul de viaţă, care trebuie să devină unul echilibrat şi sănătos.
