Funcţia ficatului este una foarte importantă în organism. El are misiunea de a distruge substanţele toxice din corp şi de a fabrica o serie de compuşi chimici necesari organismului (aşa cum este, de exemplu, bila care este necesară digestiei).
La întrebarea din titlul acestui material am reuşit să obţinem mai multe răspunsuri cu sprijinul doamnei doctor Nicoleta Maxim, medic specialist pediatru la Liberty Medical Center din localitatea Ştefăneştii de Jos.
Hepatita A, denumită şi „boala mâinilor murdare” este o boală infecto-contagioasă produsă de virusul hepatitic A.
„Există mai multe virusuri hepatitice, notate de la A la E, unele dintre ele transmiţându-se pe cale fecal-orală, aşa cum sunt virusurile hepatitice A şi E, iar altele prin sânge şi fluide ale corpului, aşa cum sunt virusurile hepatitice B, C şi D”, explică dr. Nicoleta Maxim.
Din punctul de vedere al modalităţii de transmitere, hepatita A este o boală cu transmitere digestivă, fecal-orală. „Sursa de infecţie este reprezentată de bolnavii şi purtătorii asimptomatici. Ea se poate transmite fie prin contact direct cu bolnavul (mai ales în colectivităţi), fie indirect prin alimente, apă sau obiecte contaminate determinând epidemii.
Perioada de contagiozitate în cazul bolnavului este de aproximativ 3 săptămani, dintre care 2 săptămâni înainte şi 1 săptămână după debutul bolii, perioadă în care virusul este prezent în fecalele bolnavilor”, precizează medicul.
Perioada de incubaţie este cuprinsă între 15 şi 50 de zile, media fiind de 28 de zile. În ce priveşte simptomele, în cadrul acestei boli există forme simptomatice şi forme asimptomatice, acestea din urmă fiind direct asociate cu vârsta. „La copiii preşcolari (până la 6 ani) majoritatea infecţiilor sunt asimptomatice, pe când la copii mai mari şi adulţi, infecţia este frecvent simptomatică. Hepatita A este ocazional fulminantă şi nu se cronicizează”, precizează specialistul.
Tipic, hepatita prezintă 3 stadii evolutive: pre-icteric, icteric şi convalescenţă.
În perioada pre-icterică hepatita se poate manifesta prin: stare de rău general, febră, dureri musculare, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree.
Perioada icterică se manifestă prin: icter ce se accentuează progresiv, respiraţie urât mirositoare (halenă), gust amar, urină închisă la culoare, fecale albe, deschise la culoare sau de culoarea lutului, dureri abdominale mai frecvente sub rebordul costal drept.
Convalescenţa este caracterizată de dispariţia treptată a icterului, o perioadă lungă de astenie, revenirea ficatului la dimensiuni normale, normalizarea scaunelor şi a urinii şi recăpătarea treptată a forţei fizice.
Bolnavilor de hepatită A li se recomandă odihnă la pat, regim alimentar şi interzicera consumului de substanţe toxic hepatice.
Pacientul trebuie să fie monitorizat clinic şi paraclinic timp de 3 luni de zile. Hepatita A se vindecă fără a lăsa sechele.
Modalităţi de prevenire
Pentru a preveni îmbolnăvirea cu hepatită A, dr. Nicoleta Maxim spune că trebuie să respectăm câteva măsuri de igienă: consumul de alimente sigure: legume şi fructe bine spălate, mâncare bine pregătită termic; consumul de apă potabilă, iar dacă nu suntem siguri de potabilitatea ei se recomandă fierbere; spălarea mâinilor cu apă şi săpun după fiecare utilizare a toaletei, înainte şi după prepararea şi mâncarea alimentelor sau după schimbarea scutecelor.
Potrivit dr. Nicoleta Maxim, cel mai sigur mod de prevenire a hepatitei A rămâne vaccinarea, vaccinare care constă în administrarea a două doze la distanţă de 6-12 luni una de alta, cu rapel după 5-7 ani.
