Bine ati venit la Liberty Medical Center

Program : Luni - Vineri: 8.00 - 20.00
  Contact : 031.880.62.25    Facebook

Dr. Ene Dragos

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian este cauzată de refluxul acidului şi sucurilor gastrice în esofag, segmentul de tub digestiv ce uneşte faringele cu stomacul.
Suferinţa începe atunci când relaxarea sfincterului esofagian inferior se produce într-un moment nepotrivit (în alt moment decât al ingestiei alimentelor) şi se menţine deschis pentru o perioadă îndelungată. În mod normal sfincterul se deschide pentru câteva secunde în timpul înghiţirii. Există totuşi alimente care produc relaxarea sfincterului, favorizând refluxul, de exemplu: ciocolata, ceapa, menta, cafeaua, alimentele bogate în zahaă şi posibil alimentele bogate în grăsimi. Alte alimente, deşi nu produc relaxarea sfincterului, produc leziuni esofagiene la nivelul esofagului deja iritat. Aceste alimente pot fi condimentele, produsele citrice şi produsele din roşii, dar şi alcoolul şi tutunul.

O altă cauză importantă în apariţia bolii de reflux este Hernia Hiatala (ascensionarea stomacului în torace), secundară lărgirii hiatusului esofagian (orificiul diafragmatic prin care esofagul coboară din torace în abdomen).

Simptomele principale ale bolii de reflux gastroesofagian includ:

  • senzaţie de arsură persistenta (pirozis). Pirozisul este o senzaţie neplăcută sau o senzaţie de durere cu arsură retrosternală. Aceasta poate apărea după masă, în poziţie culcată sau la aplecarea înainte. Medicamentele antiacide sau cele de reducere sau blocare a acidităţii pot diminua durerea. Pirozisul produs în boala de reflux gastroesofagian apare de obicei la 2 ore după masă. În cazul unei boli severe de reflux gastroesofagian, pirozisul poate dura o perioadă îndelungată, de exemplu câteva ore;
  • gust acru sau amar;
  • salivare excesivă. Refluxul acid poate produce uneori o salivaţie excesivă.

Dacă aceste simptome apar cu o frecvenţă mai mare decât de două ori pe săptămână, ele pot fi însoţite de boala de reflux gastroesofagian. Unele persoane nu au senzaţii de arsură retrosternală. Alte simptome ce se pot atribui bolii de reflux gastroesofagian sunt: dureri retrosternale, tulburări de înghiţire (disfagie), senzaţia de corp străin în gât, răguşeală dimineaţa, tuse seacă şi respiraţie urât mirositoare (halenă).

Pentru punerea diagnosticului de boală de reflux gastroesofagian pot să nu fie necesare investigaţii multiple, în special la persoanele cu simptome caracteristice. Anamneza ce va cuprinde descrierea simptomelor de genul senzaţiei de arsură (pirozis), durere, senzaţie de căldură, pot ridica suspiciunea. Endoscopia digestivă superioară are indicaţie la pacienţii la care:
– simptomele de boală de reflux gastroesofagian durează o perioadă lungă de timp
– simptomele nu se ameliorează în urma tratamentului
– simptomele diminuă în timpul tratamentului, dar vor reapărea după sistarea acestuia
– apar alte simptome de genul scăderii ponderale, vomă sau tulburări de înghiţire (disfagie).

Boala de reflux gastroesofagian poate dezvolta complicaţii grave:

  • Ulcer esofagian;
  • Esofag Barrett;
  • Stenoză esofagiană;
  • Anemie feriprivă cronică;
  • Hemoragie digestivă superioară.
  • Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
  • Scopul tratamentului este reducerea refluxului anormal al sucurilor gastrice în esofag şi, în consecinţă, prevenirea apariţiei leziunilor mucoasei esofagiene.

Tratamentul are două componente:

  1. Suprimarea factorilor de risc, ce constau în:
    • Scădere în greutate la obezi;
    • Cură chirurgicală a herniei hiatale;
    • Tratamentul bolilor endocrine;
    • Întreruperea fumatului.
  2. Tratamentul medicamentos al bolii de reflux gastroesofagian se face pe perioade variabile în funcţie de prezenţa şi severitatea manifestărilor bolii. La unii pacienţi sunt necesare perioade îndelungate de tratament sau tratamentul se poate face chiar toată viaţa pentru a preveni reapariţia manifestărilor bolii şi complicaţiile. Astfel, se administrează:
    • Inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, lansoprazol, pantoprazol) care duc la scăderea secreţiei acide gastrice.
    • Blocanţi ai receptorilor H2 (ranitidină, famotidină, nizatidină) care reduc secreţia acidă gastrică.
    • Prokinetice (metoclopramid) care favorizează închiderea sfincterului esofagian inferior.
    • Antiacide care au rolul de a neutraliza acidul gastric, ducând astfel la ameliorarea arsurilor.

Tratamentul chirurgical (care constă de obicei în fundoplicatură – efectuarea unei valve antireflux) este indicat numai în cazurile severe de boală, produse de hernia hiatală sau în cele în care tratamentul medicamentos nu duce la ameliorarea simptomelor.

Dr. Dragoş Ene
Medic Specialist Chirurg – Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Bucureşti
Doctor în Ştiinţe Medicale
Asistent Universitar – UMF Carol Davila, Bucureşti
Director Medical – Clinica Liberty Medical Center, Ştefăneştii de Jos – Ilfov

Articol aparut pe site-ul: http://grupactualitatea.ro/boala-de-reflux-gastroesofagian/